Acrobații peste lacrima lumii. Versuri

Autor: Veronica Stănei Macoveanu
ISBN 978-606-001-114-9

39,00 lei 39.0 RON 39,00 lei

39,00 lei

Această combinație nu există.

Adaugă în coș

Termeni și condiții:
    Garanție de rambursare în 30 de zile
    Cartea cu vicii ascunse se înlocuiește.
    Expediere: 2-7 zile lucrătoare

Membrii Clubului de Carte Coresi beneficiază de condiții speciale (vezi aici)!

Cititorii din România sunt rugați să comande cărțile fie folosind coșul de cumpărături, fie sunând la tel. 0722 156 408, 0731 382 889, fie prin e-mail: office@epublishers.info.

Cititorii din străinătate sunt rugați să comande
cărțile noastre de pe următoarele site-uri:
https://coresi-publishing-house.com/ (cu plata în dolari);
https://www.LibrariaCoresi.com/ (cu plata în euro );
https://epublishers.eu/ (cu plata în euro);
https://amzn.to/3eYlG03
https://amzn.to/3DoG6sE

Veronica Stănei Macoveanu, o poetă de mare profunzime

Pentru comenzi, folosiți coșul de cumpărături de mai sus, scrieți la office@epublishers.info sau sunați la 0722156408.

Veronica Stănei Macoveanu are o voce lirică distinctă, cu o viziune filosofică personală ce integrează Omul în Univers. Prin această integrare, se armonizează vibrația telurică, limitată în timp și spațiu a ființelor cu dimensiunea spirituală, misterioasă și neîngrădită, care ne redă divinității. În poezia sa, efemerul și eternul se caută și se împletesc într-o permanentă încleștare, îngemănându-se.

Vasile Poenaru

Noaptea să fie un drum alb către zi

Mă copleșește acest necunoscut

cu un infinit mai mare decât îl putem cuprinde

Mă copleșește acest necunoscut

din care se ivesc frumoase și urâte lucruri

cutremurătoare lucruri, înălțătoare lucruri

Există oare și un jongler, un vrăjitor

cu inima neagră

Nu absolut nu, nu vrem ca realitatea

să aibă două fețe una întoarsă spre Bine

și alta întoarsă spre rău

sacrificând de dragul dinamismului

de dragul multiplicării variantelor

Nu, absolut nu, nu vrem ca

energia să aibă două valențe schimbătoare

benefic și malefic

Nu nu vrem ca albul să devină negru

peste noapte, ci noaptea să fie

un drum alb către zi

Până la Lumina definitivă

Picăturile tale de gânduri în oceanul

de gânduri planetare

Nu polua, nu otrăvi cu gândirea ta

ci fă să înflorească această frumusețe

Cum să scăpăm oare de tristețe, de micimea

din noi, cu o formulă pentru toți, generală

ca nu numai doar individual să sărim peste etape

Cum?

Lacrimile noastre nu purifică

oare Universul

Drumul nostru încremenit

în marginea timpului

Câștigători inevitabili ce plătim

atât de amar fiecare pas

Căci tu nu ești doar tu ci ești ei

îi simți cuprinși în inima ta

pe cei din cutremure, cei din foamete

dar și cei cu suflete de catedrală

Sunt proaspete cadavre acum însângerate fratricid

pe râurile Ruandei, pe pământul ei

Oare câte Ruande vom mai supraviețui

până la Lumina definitivă

Veronica Stănei Macoveanu