Calea perseverenței. Carte de dezvoltare personală

https://www.librariacoresi.ro/web/image/product.template/1565/image_1920?unique=0356042
(0 review)

Autor: Claudiu Neacșu
ISBN 978-606-049-262-7
Pagini 736

111,00 lei 111.0 RON 111,00 lei

111,00 lei

    Această combinație nu există.

    Termeni și condiții:
        Garanție de rambursare în 30 de zile
        Cartea cu vicii ascunse se înlocuiește.
        Expediere: 2-7 zile lucrătoare

    Membrii Clubului de Carte Coresi beneficiază de condiții speciale (vezi aici)!

    Cititorii din România sunt rugați să comande cărțile fie folosind coșul de cumpărături, fie sunând la tel. 0722 156 408, 0731 382 889, fie prin e-mail: office@epublishers.info.

    Cititorii din străinătate sunt rugați să comande 
    cărțile noastre de pe următoarele site-uri:
    https://coresi-publishing-house.com/ (cu plata în dolari);
    https://www.LibrariaCoresi.com/ (cu plata în euro );
    https://epublishers.eu/ (cu plata în euro);
    https://amzn.to/3eYlG03
    https://amzn.to/3DoG6sE



    Pentru comenzi, folosiți coșul de cumpărături de mai sus, scrieți la office@epublishers.info sau sunați la 0722156408.

     

    Cititorii din străinătate sunt rugați să comande cartea prin acest link:

    (vine curând!)

     

    Ediția digitală iBookSquare.ro se poate accesa la acest link:

    http://ibooksquare.ro/Books/ISBN?p=978-606-049-263-4

    (în curs de apariție)

     

    Ediția digitală Google Play / Google Books se poate accesa la acest link:

    (în curs de apariție)

     

     

    Această carte are puterea să vă schimbe viața; iată un extras:

     

     

    Cultura succesului

     

    Societatea în care trăim azi pare a fi clădită pe o adevărată cultură a succesului. Și putem observa asta încă din primele etape ale vieții.

    În școală, elevii primesc note bune numai dacă își fac fără greșeli temele. Orice fel de greșeală este pedepsită cu câte o notă mică. Elevul astfel pedepsit ajunge acasă, unde părinții îi cer carnetul cu note. Urmează un episod cu adevărat înfricoșător pentru mintea lui de copil. Părinții, respectiv mama și tata, îi examinează cu severitate carnetul cu note. Copilul știe că urmează încă o pedeapsă, care se adaugă celei primite de la profesorul său. Pedeapsa venită din partea părinților este chiar mai dureroasă pentru el decât cea venită din partea profesorilor. Părinții îi cer perfecțiunea. Profesorii îi cer perfecțiunea. Toți îi cer să obțină numai note bune și foarte bune. Desigur, nimeni nu e chiar așa de absurd încât să îi ceară note de zece pe linie. Însă toți ar fi foarte fericiți dacă el ar obține numai zece, de la un capăt la altul.

    Și astfel acel copil crește cu ideea clară, bine înfiptă în creierul său, că este ceva rău să faci greșeli, așa cum este ceva rău să primești la școală note mici și foarte mici. Copilul crește, devine adult și se integrează în societatea care tot timpul a cerut de la el numai succes, adică numai note bune.

    Adultul se angajează și merge zilnic la job. Bineînțeles că și la acel job i se cere perfecțiunea. Notele slabe pe care cândva le primea la școală sunt înlocuite cu avertismente severe venite din partea șefilor lui. Sau, dacă se întâmplă ca el să facă greșeli foarte grave, șefii îl pot pedepsi cu foarte mare asprime, adică îl pot concedia și îl pot lăsa pe drumuri, muritor de foame.

    Cultura succesului își face simțită prezența în viața tuturor oamenilor. Și am putea spune toți că este perfect justificată o astfel de cultură.

    Oare cui i-ar conveni să fie nevoit să meargă la medic, iar acel medic să facă niște greșeli care să îi pună viața în pericol, ba chiar să îi fie fatale? Nimănui, bineînțeles. De la medici așteptăm numai perfecțiune, fiindcă meseria lor este să ne trateze cu succes, nu cu eșec. Nu ne liniștește deloc gândul că vreun medic ar putea face experimente și încercări cu sănătatea noastră. Vrem ca medicii să fie plini de succes în meseria lor.

    Același succes îl așteptăm și de la alți profesioniști. Dacă tu urci într-un avion de călători, cu intenția de a ajunge într-o altă țară, ai intra imediat în panică dacă ai afla că la cârma avionului se află doi piloți absolut începători și care nu sunt deloc siguri pe manevrele necesare avionului. Tu nu vrei piloți începători și nu vrei ca viața ta să depindă de modul în care reușesc ei sau nu să piloteze avionul. Tu vrei ca acei piloți să fie perfecți în meseria lor, iar fiecare zbor al avionului în care ei se află să fie un real succes. Ai nevoie de succesul care face posibil ca tu să ajungi la destinație, după ce te-ai urcat în avion.

    Chiar dacă nu îți convenea deloc, atunci când erai elev la școală, să primești note slabe pentru greșelile tale cuprinse în teme sau la examene, aștepți numai perfecțiune și succes de la cei care îți oferă tot felul de servicii sau produse.

    Dacă pe tine te-a terorizat în timpul școlii ideea de succes și de perfecțiune, respectiv de note bune și foarte bune, placa se schimbă atunci când vrei să cumperi un produs sau să te bucuri de un anume serviciu. Dacă ai de gând să îți cumperi un automobil nou, ai marea pretenție ca acel automobil să funcționeze ireproșabil. Producătorilor automobilului le-ai cere să obțină numai note de zece pentru munca și rezultatele lor, deși pe tine, în școală, profesorii și părinții te-au chinuit foarte serios cu presiunea cerinței de a obține numai note de zece la teme sau la examene.

    Și totuși, o societate în care cultura succesului ajunge să fie literă de lege ar fi sortită… eșecului total. O astfel de societate nu ar fi posibilă.

    Hai să vedem realitatea. Dacă e să ne gândim la exemplul cu medicul, știm foarte bine că progresele în medicină s-au obținut după tot felul de încercări și experimente. Dacă cei care voiau să afle cauzele unei boli sau un tratament eficient pentru acea boală ar fi stat mereu cu teama de a nu face greșeli, nu ar fi înaintat deloc în munca de cercetare. Orice fel de progres cere să te avânți pe teritorii necunoscute, unde poți face nenumărate greșeli. Dacă te domină frica de eșec și vrei din toate puterile să eviți greșelile și eșecurile, nu mai faci niciun fel de progres.

    Este adevărat că piloților le cerem perfecțiune și lipsă totală de greșeli atunci când ei pilotează avionul. Dar oare ar fi fost posibilă existența avionului dacă niște inventatori curajoși nu ar fi îndrăznit cândva să facă tot felul de greșeli și experimente, pentru a pune la punct invenția numită „avion”? Nu, nu ar fi fost posibilă.

    În lumea în care trăim există multe lucruri care vrem să fie perfecte, dar pe care le-au creat numai oamenii care nu s-au temut să facă greșeli, nu s-au speriat de eventualele eșecuri și care au căutat perfecționarea continuă, nu perfecțiunea.

    Este bine ca lumea să caute succesul. Este bine ca fiecare dintre noi să așteptăm numai succesul de la ceilalți. Însă nu este bine deloc să încurajăm teama de eșec.

    Succesul este un rezultat firesc al modului în care acționezi. Succesul vine în urma progresului. Și, dacă acționezi mereu cu teama că ai putea greși, ajungi să nu mai acționezi deloc, ceea ce înseamnă că progresul generator de succes nu va mai fi posibil.

    Din fiecare eșec se învață câte ceva care generează progres, nu regres, nu involuție. Societatea avansează mulțumită celor care fac greșeli și învață din acele greșeli.

    Lumea progresează pe spinarea celor care experimentează, eșuează, învață, încearcă iar, învață iar.

     

     

    Asta nu i-a oprit

     

    Dacă toți oamenii ar înțelege că eșecul este o parte integrantă a succesului, s-ar schimba multe lucruri, în bine. Schimbarea cea mai importantă ar consta în faptul că ei ar înțelege un adevăr fundamental: și-ar putea trăi visurile.

    Da, atunci când constați că nu reușești nici măcar să te apropii de visul tău, înseamnă că încă nu ai pornit spre el. Asta se întâmplă dacă te temi de teritorii necunoscute. Refuzi să pornești din zona de confort, ceea ce înseamnă că ți-ai retezat toate șansele de a ajunge în punctul în care visul tău să devină realitate.

    Și nu aceasta este singura consecință a fricii de eșec și de părăsire a zonei de confort. Atunci când refuzi să pleci de pe o insulă, ești nevoit să suporți și dezavantajele pe care acea insulă le oferă. Zona de confort nu oferă doar confort. Ea oferă și un job pe care nu îl iubești, de cele mai multe ori. Dar tu mergi zilnic la acel job, fiindcă nu ai încotro. Trebuie să supraviețuiești. Ai nevoie de salariul pe care ți-l aduce acel job. Însă salariul este diferit de visul tău.

    Supraviețuirea nu este același lucru cu trăirea visului. Jobul este un preț pe care îl plătești pentru lipsa curajului de a înfrunta necunoscutul și eventualele eșecuri.

    Mulți oameni și-ar dori să își părăsească joburile. Însă nu o fac. De ce? Fiindcă se gândesc mereu că, dacă pleacă de la jobul lor, nu vor reuși în alt domeniu decât cel în care au stat ani de zile, poate o viață întreagă.

    Și totuși, primul câștig pe care l-ai putea avea ar fi să înțelegi adevărul că eșecul, dacă este folosit în mod corect, ar putea reprezenta un avantaj pentru tine. El ar putea fi un propulsor spre un succes uriaș. Bineînțeles, prima condiție este să dispară din mintea ta conotațiile negative pe care le ai despre eșec.

    După ce înțelegi că eșecul nu este neapărat ceva rău, lucrurile încep să se schimbe, fiindcă ești gata să extragi numai învățăminte din orice fel de eșec. Dacă ar fi să cauți printre oamenii de succes exemple reale care să îți dovedească faptul că eșecul poate să genereze succesul, vei găsi destul de multe exemple. Ai putea afla cu surprindere că oameni celebri și acum plini de succes au avut cândva o perioadă în care nici pe departe nu se bucurau de succes și prosperitate.

    Dacă ai putea să te întorci în timp și să te transformi într-o muscă, ai putea face un experiment foarte interesant. Ai putea trăi pe lângă oamenii care acum se bucură de succes și celebritate și ai putea constata că atunci, în alte timpuri, viețile lor erau de-a dreptul aiurea, pline de eșec și lipsite de speranțe. Adică trăiau exact viața banală a oamenilor obișnuiți.

    Tu, fiind musca pregătită să observe toate detaliile vieții lor, nu vei găsi nimic din ceea ce ar putea să prevestească marele lor succes viitor. Și oare cum ai putea să găsești astfel de semne prevestitoare, dacă vezi clar cum acei oameni se confruntă doar cu eșecuri și lipsuri?

    De fapt, nu eșecurile lor ar trebui să observi, ci maniera în care ei tratează eșecurile. Vei observa că acei oameni au considerat că ratarea este un motiv foarte serios care să îi conducă spre succes. Niciodată nu s-au gândit că eșecul ar putea fi ceva rău. Mai mult, au învățat cu drag din fiecare eșec. S-au concentrat pe îmbunătățirea continuă a abilităților lor. Iar eșecurile au constituit pentru ei resurse excelente pentru îmbunătățirea abilităților.

    Se știe deja că învățarea cea mai temeinică și mai de calitate este aceea care vine din greșeli și eșecuri. Succesul nu te învață mare lucru. Dacă ar fi să înveți numai din succes, mare lucru nu ai învăța, fiindcă succesul vine ca un bun dat, nu îți poate oferi un feed-back din care să capeți o experiență nouă. Ai obținut succesul, te bucuri de el, dar atât. Nu mai ai ce să corectezi sau să ajustezi, iar asta constituie o lipsă care nu te ajută la învățare.

    Acest lucru l-au știut, se pare, foarte bine și acei oameni care au trecut printr-o perioadă deosebit de grea, înainte de a reuși să obțină succesul cunoscut nouă astăzi. Mult mai bine pot înțelege asta cei care merg la sală și se antrenează pentru a acumula masă musculară. Ceea ce fac cei care trag de fiare este să producă un eșec, adică o ruptură de mușchi. Îți dai seama că este vorba despre o suferință. Sportivii știu bine că această suferință, adică durerea cauzată de ruptura mușchilor, duce exact la ceea ce îi interesează pe ei, adică la progres. Dacă ei și-ar propune să se simtă foarte confortabil în timpul antrenamentului, un astfel de antrenament nu le-ar aduce niciun fel de progres. Ar fi doar o ședință a plăcerii și atât. Însă sportivii caută antrenament care să le producă durere și suferință. Sigur, nu e nimic plăcut în a rupe mușchii, însă este necesar pentru creșterea lor.

    Cei pe care îi vezi acum că sunt oameni plini de succes, au știut la vremea lor că este bine pentru ei să caute în mod activ eșecul, să îl dorească, nu să îl evite cu orice preț. Dacă l-ar evita, ar face exact ca sportivii care merg la sală, dar fără să aibă de gând să simtă vreo durere produsă de ridicarea ganterelor și a halterelor.

    Fără să simți de multe ori durerea eșecului (sau a rupturii musculare), nu ai cum să obții rezultate spectaculoase sau să faci performanță. În general, în orice domeniu, cu cât eșuezi mai mult, cu atât te încarci cu progres mai mult.

    Bineînțeles, acum, când vezi ce succes răsunător au atins cei care cândva aveau parte numai de eșecuri dureroase, îți vine greu să crezi că ei într-adevăr au trecut și prin astfel de momente grele. Acum tu îi admiri și ai tendința să crezi că ei au trecut direct la succes, printr-un mare noroc. Nici vorbă de noroc sau de destin fericit.

    Oamenii care au obținut succesul au eșuat de mult mai multe ori decât oamenii obișnuiți. Au încasat cantități uriașe de dezamăgiri și frustrări. Dar asta nu i-a oprit. Dimpotrivă, i-a ambiționat și mai tare.


    Deschideți cartea și citiți în continuare. Această carte vă va schimba viața. În bine! Comandați acum!