Timp rătăcit

Mariana Vartic alege tehnica aisbergului, cea mai bogată și mai pe măsură subiectului. Piscurile vizibile sunt incitante și mereu nesatisfăcătoare, păstrându-te într-o stare de curiozitate activă, de uimire, de surpriză, obligându-te să simți, să intuiești, să retrăiești ceea ce se ascunde sub văl. Motivul așteptării fără nume, acută și vag disperată, e interpretat cu ajutorul câtorva constante ale vârstei, toate de o perfectă proprietate : violența trăirii infantile, șocul celor dintâi deziluzionări, echilibrul precar și fertil la granița dintre imaginar și realitate, fragilitatea cuvintelor subminând certitudini, dar oferind și posesiuni neașteptate. O urzeală românească strunitor cu artă în toate segmentele sale, de o densitate sublimată, spunerile având bătaie lungă și magnetizând tăcerile, o carte rotundă, mult mai mult decât o simplă promisiune.