Exercițiu de respirație. Roman. Ediția a doua

Coșul pentru cumpărături va fi folosit de cititorii din România.

Cititorii din Diaspora sunt rugați să comande cartea de pe situl Amazon corespunzător țării în care locuiesc sau de aici.

Ediția electronică iBookSquare.ro a romanului se poata accesa aici.

O frumoasă cronică a acestui roman, semnată de Crina Ozunu,
se poate citi în revista literară Mozaicul, nr. 2/2017, pagina 15. Click aici!

IL CONVIVIO 2018: PREMIUL SPECIAL PENTRU NARAȚIUNE

Academia Internaţională „Il Convivio”, din Castiglione di Sicilia (Catania), Italia, a organizat în 2018, în colaborare cu revista ce poartă același nume, a XVII-a ediție a Concursului internaţional de poezie, proză şi arte figurative.

În total, autorii participanți au fost 1037, din care 53 străini și 984 italieni.

Romanul „Exercițiu de respirație”, autor Irina Constantinescu, a obținut PREMIUL SPECIAL PENTRU NARAȚIUNE, la secțiunea Autori străini – Carte editată.

IL CONVIVIO 2018: PREMIO SPECIALE PER LA NARRATIVA

L’Accademia Internazionale „Il Convivio”, Castiglione di Sicilia (Catania), Italia, in collaborazione con l’omonima rivista, ha organizzato la diciassettesima edizione del Premio internazionale Il Convivio 2018, Poesia, prosa e arte figurative.

Gli autori partecipanti sono stati in totale 1037, di cui 53 stranieri e 984 italiani.

Al romanzo „Esercizio di respirazione”, di cui autore è Irina Constantinescu, è stato assegnato PREMIO SPECIALE PER LA NARRATIVA, nella sezione Libro edito – Autori stranieri.

Exerciţiul de respiraţie al Irinei Constantinescu

Romanul Irinei Constantinescu, Exerciţiu de respiraţie, este conceput modern şi construit textualist sub două aspecte: întâi ca roman în ramă (scris de eroina naratoare Ioana şi citit de Alexandru, verişorul acesteia), apoi prin inserţiile de poezii şi un fragment dramatic, toate desprinse din opera lui Adrian Dohotaru. În esenţă, avem un roman de dragoste, dramatic, tragismul senin nu e de sorginte mioritică (moartea – nuntă cosmică), ci ne transmite sentimentul că nu dispărem cu totul din univers. Pentru români, aşa cum observă Mircea Vulcănescu, între lumea de aici şi lumea de dincolo nu există ruptură ontologică ci vamă/poartă de trecere. Acelaşi lucru ne transmite şi Irina Constantinescu prin motto-ul romanului care ne semnalează metaforic: cei plecaţi în lumea de dincolo sunt şi lângă noi şi prin ultimele cuvinte ale Epilogului: „Ţine minte că Universul nu are nimic împotriva ta şi că nu eşti singur niciodată!”, astfel că romanul se încheie rotund.

Deşi epica are o desfăşurare liniară, protagoniştii trăind avatarele unor căsătorii terestre, totuşi, focul dragostei, care arde limitele înălţându-i spre transcendent, face acţiunea interesantă, atrăgătoare. Din punct de vedere al reveriilor trezite de cele patru elemente primordiale (Gaston Bachelard), actanţii sunt sensibili la cele aeriene. Dragostea lor se manifestă prin acelaşi ritm al respiraţiei, încă de la prima lor întâlnire. Respiraţia reprezintă activitatea suflurilor vitale. Două respiraţii manifestându-se în acelaşi ritm tind să unească sufletele pereche în unul singur.

Semnificaţia respiraţiei vitale devine încă şi mai clară, oferind chiar titlul cărţii, când eroul îşi exprimă convingerea că nu putem dispărea cu totul, prin extincţie, măcar respiraţia rămânând în urma noastră. Într-adevăr, după ce Vlad pleacă într-o lume mai bună, Ioana îi visează prezenţa şi nu se mai simte singură.

Aşa cum gândurile se împregnează în materia înconjurătoare, pentru Irina Constantinescu, respiraţia continuă să palpite în eter şi poate intra în contact cu fiinţa iubită.

Poetul Horia Bădescu afirmă că sunt două căi în literatură: prima caută fiinţa şi nu o găseşte, a doua o găseşte, împlinindu-se. În romanul Irinei Constantinescu le regăsim pe amândouă, în prima parte a cărţii avem căutarea fiinţei, împlinirea fiind rezervată părţii a doua.

În romanul incitant Exerciţiu de respiraţie, autoarea meditează asupra problemelor existenţiale majore, dragostea şi moartea. În abordarea temei unităţii existenţei, autoarea dovedeşte apetit metafizic.

Constatăm că, în cazul acestui debut întârziat cu 20 de ani, stilul autoarei s-a şlefuit, definitivat. Specificul acestuia constă în limpezimea, muzicalitatea şi lirismul exprimării. Romanul se citeşte cu emoţie. Felicitări autoarei!

Lucian Gruia

Despre autoare:

MĂRTURISIRE (Irina Constantinescu se prezintă)

M-am născut în Bucureşti, într-o zi fierbinte de vară şi, dacă aş considera esenţial, aş divulga şi anul... Port pretutindeni cu mine amintirea copilăriei şi adolescenţei petrecute în casa bunicilor, construită în stil florentin, în care am exersat primele solfegii la pian şi care a fost decupată brutal din peisajul citadin prin amplul program de sistematizare.

Port, de asemenea, amintirea generaţiei folk care am fost. Am străbătut patru ani la Liceul cu predare în limba italiană, Dante Alighieri, scriind (în revista liceului), jucând în diverse piese la Teatrul Ion Creangă, citind şi, nu în ultimul rând, învăţând.

Următoarea amintire vine din Cetatea Băniei, acolo unde preocupările mele literare s-au conturat mai pregnant, în anii de studenţie, prin diverse articole publicate în revista editată de Centrul Universitar. Am urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia română-italiană şi, continuând tradiţia familiei, am îmbrăţişat cariera didactică, o perioadă predând în Bucureşti iar în prezent, la o şcoală din Ialomiţa.

Acum, după un arc de timp suficient de generos, m-am decis să mărturisesc public, printr-un Exerciţiu de respiraţie, bucuria de a scrie; acest roman care nu reprezintă totuşi un început şi amânarea cu 20 de ani a unui debut, asigurând astfel pe oricine că nu este niciodată prea târziu să începi...