Poeziile scrise de Ana Kos au în primul rând suflet, apoi au viață, au ritm, unele au rimă, altele par joacă de adolescentă, unele ne dezvăluie focul interior al unei femei mature, dar cert este că fiecare în parte transmite un mesaj clar, neechivoc, ce se înscrie în concepția autoarei că „cele mai frumoase poezii sunt cele triste”.
Lirismul poetei Ana Kos se circumscrie unei continue căutări a sentimentelor, împărtășite sau neîmpărtășite, a dorințelor, a atingerilor și chiar a întrepătrunderii trupurilor. Dacă mulți poeți par că au epuizat tema sufletelor pereche, poezia Anei Kos vine să ne reamintească despre faptul că suntem oameni, că sentimentele se nasc în suflet dar se exprimă prin trup, prin gesturi, prin atitudini, prin căutarea trupului pereche.
Adolescenți, maturi sau vârstnici, cititorii vor regăsi în versul Anei Kos o frântură din propriilelor emoții trăite acum, sau cândva, altundeva.
Leonard Relea
Produse alternative: